Directiva copyright și reglementarea datelor online

vizualizari: 20
06 Mai 2019

Parlamentul European a adoptat în cursul lunii aprilie 2019 o nouă directivă care instituie o serie de responsabilități și obligații - inclusiv financiare - pentru diferitele platforme online precum Facebook, Google sau YouTube în privința conținutul încărcat sau distribuit de utilizatori. De exemplu directiva prevede limite la postările de pe Facebook prin care utilizatorii reiau articole de presă.

Dacă statele membre acceptă textul adoptat de Parlamentul European, acesta va intra în vigoare după publicarea în Jurnalul Oficial și apoi statele membre vor avea doi ani pentru a-l transpune în legile naționale și a-l pune în aplicare.

Noile norme par a asigura o protecție adecvată pentru autori și artiști, deschizând totodată noi posibilități de accesare și partajare online a conținutului protejat prin drepturi de autor în întreaga Uniune Europeană.

Prin aceasta Uniunea Europeană își modifică cadrul juridic în materie de drepturi de autor, astfel încât acesta să fie adecvat scopului în mediul digital de astăzi.

Documentul e însă unul controversat prin faptul că platformele vor fi obligate să verifice licențierea conținutului de orice natură - text, video, imagini sau audio - încărcat online, ceea ce va duce la o filtrare obligatorie. Platformele online vor avea tendința de a exclude imaginile sau textul dacă autorul încărcării nu furnizează dovada certă și explicită că se află în posesia drepturilor de autor, lucru care poate descuraja creativitatea utilizatorului de internet.

Principalele prevederi ale directivei sunt:
• Platformele de internet răspund pentru conținutul încărcat de utilizatori
• Unele materiale încărcate pe platforme, cum ar fi meme-urile sau GIF-urile sunt acum scoase de sub incidența directivei
• Hyperlink-urile la știri și alte articole de presă, însoțite de "cuvinte individuale sau extrase foarte scurte" pot fi distribuite în mod liber pe platformele online
• Jurnaliștii trebuie să obțină o parte din veniturile legate de drepturile de autor încasate de editorul de știri de la platformele online
• Platformele online start-up sunt supuse unor obligații mai ușoare

Actul normativ este însă de natură a crea cerințe vagi, netestate, care ar putea duce la blocarea exagerată a conținutului online pentru a limita riscul juridic. Servicii precum YouTube, care acceptă încărcări de conținut cu informații privind drepturile de autor neclare, parțiale sau sub dispută, ar putea totuși să fie supuse sancțiunilor legale.

De aceea este nevoie ca textul să fie mai clar pentru a reduce incertitudinea juridică cu privire la modul în care trebuie să coopereze deținătorii drepturilor de autor pentru a identifica conținutul care le aparține, oferindu-le platformelor online fișiere de referință precum și notificări asupra drepturilor de autor cu informații cheie - cum ar fi adresele URL - pentru a ușura identificarea și eliminarea conținutului care încalcă drepturile de autor, fără să fie eliminate materialele conforme.

Pe de altă parte, directiva consacră dreptul autorilor și al artiștilor interpreți sau executanți la o remunerație corespunzătoare și proporțională în momentul acordării de licențe sau al transferării drepturilor lor, introduce o obligație de transparență în ceea ce privește exploatarea operelor licențiate și un mecanism de ajustare a remunerațiilor, precum și un mecanism specific de soluționare alternativă a litigiilor. Aceste norme nu se aplică dezvoltatorilor de software.

Directiva urmărește să sporească șansele deținătorilor de drepturi de autor, în special muzicieni, artiști interpreți sau prestatori și scriitori – creativii - precum și editori de știri să negocieze oferte de remunerare mai bune pentru utilizarea operelor lor atunci când acestea apar pe platformele de internet.

Aceasta se face prin faptul că platformele de internet răspund direct de conținutul încărcat pe site-ul lor și acordă în mod automat dreptul editorilor de știri de a negocia tranzacții în numele jurnaliștilor lor pentru știri folosite de agenții de știri.

În privința articolelor de presă, directiva va permite utilizatorilor unor rețele sociale precum Facebook sau LinkedIn să posteze și să distribuie/partajeze doar linkuri și cel mult un scurt fragment din articol, fără a se preciza însă cât înseamnă „scurt”.

Este adevărat că în reglementarea aplicabilă platformelor online este nevoie de coduri de conduită, standarde profesionale și self-regulation, mai ales în contextul în care normele nu satisfac cerințele tehnologice actuale. Doar că legile comune, imperative, cu interpretare unitară ar trebui să fie mai judicios gândite, mai ales cu privire la chestiunile sensibile în U.E. precum G.D.P.R., protecția datelor, protecția consumatorilor, implementarea directivei NIS în România, e-privacy.

 

Constantin Neacșu, avocat Baroul București
Tel.: 0744244852

Inapoi