Directiva anti-evaziune – o nouă formă fără fond?

vizualizari: 135
26 Noi 2018

În timp ce opinia publică se concentrează asupra evaziunii fiscale din micile afaceri, marile corporații își exportă profiturile în jurisdicții laxe fiscal, plătind sume simbolice în România. O directivă emisă la Bruxelles pentru a stopa fenomenul, prin împiedicarea evitării impozitului pe profit urmare a devierii veniturilor către filiale/sucursale situate în ţări cu un nivel redus de impozitare, a trecut aproape neobservată în țara noastră.

Directiva (UE) 2016/1164 a Consiliului de stabilire a normelor împotriva practicilor de evitare a obligațiilor fiscale permite controlul prețurilor de transfer în interiorul grupurilor transnaționale.

Directiva va aduce o serie de noutăţi pentru fiscalitatea din România, cea mai importantă fiind introducerea regulilor de impozitare a societăților străine controlate (controlled foreign companies). Termenul de transpunere a acestor prevederi în legislația națională este data de 31 decembrie 2018, dar o bună parte din prevederi au fost deja preluate în Codul fiscal prin O.U.G. 79/2017.

Se introduce un nou set de reguli privind limitarea deductibilităţii cheltuielilor cu dobânda la 10% din baza de calcul, atunci când este depăşit plafonul de 200 000 euro - impozitarea la ieşire - conform căreia contribuabilii care se transferă într-un alt stat, parţial sau integral, vor plăti 16% la diferenţa dintre valoarea de piaţă a activelor transferate și valoarea lor fiscală. Se introduce astfel o nouă regulă anti-abuz, precum și noi reguli pentru societăţile străine controlate conform cărora, în anumite condiţii, un contribuabil trebuie să includă în baza impozabilă din România - proporţional cu participaţia sa în societatea străină controlată - venitul nedistribuit al acesteia din urmă provenind din diferite surse.

În linii mari, o societate străină controlată reprezintă o entitate înregistrată şi care desfăşoară activităţi într-o jurisdicţie sau ţară diferită de cea în care este rezidentă societatea deţinătoare sau care o controlează. Scopul noilor reguli de impozitare ce vor fi implementate ca urmare a adoptării Directivei este împiedicarea evitării impozitului pe profit de către societăţile rezidente prin devierea veniturilor către filiale/sucursale situate în ţări cu un nivel redus de impozitare.

Elaborată pe baza recomandărilor OCDE din 2015 privind combaterea erodării bazei impozabile şi a transferului profiturilor (BEPS), Directiva urmează să se aplice tuturor contribuabililor supuşi impozitului pe profit într-unul sau mai multe state membre, inclusiv sediilor permanente de pe teritoriul UE ale unor entităţi rezidente fiscal în afara UE. Ea stabileşte norme în 5 domenii ale impozitării: limitarea deductibilităţii dobânzilor, impozitarea la ieşire (exit taxation), norme generale anti-abuz, impozitarea societăţilor străine controlate şi impozitarea aranjamentelor hibride.

Implementarea regulilor de impozitare a societăţilor străine controlate (CFC) va avea un impact semnificativ asupra modului în care grupurile multinaţionale îşi desfăşoară activitatea. În anumite cazuri probabil va fi necesară o regândire a întregului lanţ de deţineri.

Regulile de impozitare a societăţilor străine controlate nu sunt o noutate absolută în România, în trecut existând iniţiative legislative în acest sens, chiar dacă nu sub forma actuală impusă de Directivă.

Regulile reprezintă de ani buni un domeniu destul de controversat al politicilor fiscale la nivelul UE, existând chiar cazuri judecate la Curtea de Justiţie a Uniunii Europene – cauza C-196/04 Cadbury Schweppes - unde implementarea acestor reguli de către statele membre a fost găsită ca fiind incompatibilă cu legislaţia UE.

Limitarea deductibilităţii dobânzilor
Astfel, începând cu 1 ianuarie 2018 s-au schimbat regulile jocului în ceea ce priveşte limitarea deductibilităţii cheltuielii cu dobânda. Concret, costurile excedentare ale îndatorării înregistrate într-o perioadă fiscală care depăşesc plafonul deductibil de 200 000 euro vor fi deductibile la calculul impozitului pe profit, în limita a 10% din baza de calcul. Costurile excedentare nedeductibile ale îndatorării pot fi reportate pe parcursul unei perioade nedeterminate.

Impozitarea la ieşire
Contribuabilii vor fi supuşi impozitului pe profit pentru transferul - integral sau parţial într-un alt stat - al activităţii desfăşurate de o societate sau de un sediu permanent din România, transferul de active sau transferul rezidenţei fiscale. Baza impozabilă trebuie calculată ca diferenţă între valoarea de piaţă a activelor/activităţilor transferate şi valoarea lor fiscală.

Regula generală anti-abuz
Se introduce o nouă regulă anti-abuz aplicabilă în cazurile unui demers sau unei serii de demersuri care nu sunt oneste, fiind întreprinse cu scopul principal de obţinere a unui avantaj fiscal care contravine obiectului sau scopului urmărit prin prevederile fiscale aplicabile.

Reguli privind societăţile străine controlate
Pentru prima dată au fost introduse reguli privind impozitarea societăţilor străine controlate. Astfel, în anumite condiţii un contribuabil va trebui să includă în baza sa impozabilă din România - proporţional cu participaţia sa în societatea străină controlată - venitul nedistribuit al acesteia din urmă, provenit din: dobânzi, redevenţe, dividende şi venituri din transferul titlurilor de participare, venituri din leasing financiar, venituri din activităţi de asigurare, activităţi bancare sau alte activităţi financiare etc.

Forma fără fond se referă atât la implementarea selectivă a dispozițiilor acestei directive, cât - mai ales - la modul în care autorităţile fiscale din România vor alege să gestioneze regulile de impozitare a societăţilor străine controlate în contextul unor viitoare inspecţii fiscale.

 

Constantin Neacșu, avocat Baroul București
Tel.: 0744244852

Inapoi