Omagiem revolta tipografilor din 1918

vizualizari: 177
17 Dec 2018

 

Pe 13 decembrie 2018 s-au împlinit 100 de ani de la revolta muncitorilor din București, izbucnită în urma grevei tipografilor și reprimată sângeros de către guvernul condus de Ion I.C. Brătianu. Cu această ocazie, Uniunea Sindicatelor Tipografilor din România (USTR) – reprezentată de Mircia Giurgiu, președinte - și Blocul Național Sindical (BNS) – reprezentat de Dumitru Costin, președinte - cu sprijinul Asociației Tipografilor “Transilvania” (ATT) și prin implicarea Asociației Producătorilor de Ambalaje din România (APRA) au organizat un eveniment de comemorare acolo unde au avut loc incidentele din 1918, respectiv Calea Victoriei nr. 37B

 

Evenimentul a fost găzduit de hotelul Novotel - construit în 2007 la această adresă, pe locul lăsat viran în 1944 de prima clădire a Teatrului Național. Cu această ocazie, scriitorul clujean Ioan Ciorca și-a lansat a doua ediție a cărții " In memoriam revoltei tipografilor din 1918 - Scurtă istorie tipografică și a mișcării sindicale", în care vorbește despre motivele reale ce au stat în spatele nemulțumirii muncitorilor, dar și despre acțiunile represive ale autorităților.

 

Scriitorul Ioan Ciorca 

 

Conform autorului, " la aproximativ 2 săptămâni de la Marea Adunare Națională de la Alba Iulia din 1 decembrie 1918 și de la reîntoarcerea cuplului regal în capitală, în mandatul premierului Ion I.C. Brătianu, sindicaliștii tipografi de la Atelierul Grafic Sfetea și de la Institutul de Arte Grafice și Editura Minerva au intenționat să manifesteze în fața palatului regal pentru a-i reaminti regelui Ferdinand despre promisiunea făcută trupelor în martie 1917 în preajma bătăliilor de la porțile Moldovei, conform căreia urmau să primească după război pământ, pâine și libertate. La protest au participat circa 15 000 de muncitori din toate sectoarele economice ale capitalei. Ceea ce au primit în locul promisiunilor au fost gloanțele care au curmat viața a numeroși manifestanți. În ceea ce privește numărul victimelor, s-au vehiculat la vremea respectivă 4 statistici: informațiile oficiale vorbeau despre 16 morți și zeci de răniți, în timp ce Ilie Moscovici – militant și jurnalist socialist, lider important al Partidului Social Democrat al Muncitorilor din România – indica între 50 și 100 de victime. Martorul ocular Emilian Ionescu – secretarul prefectului Poliției Capitalei – confirma 87 de decese, iar propaganda comunistă ridica numărul acestora la 102. În procesul intentat împotriva liderilor sindicali și muncitorilor participanți la demonstrație, ministrul de interne George G. Mârzescu a justificat ordinul de a se trage în demonstranți prin faptul că manifestația a fost un intentat la siguranța statului, urmând a declanșa o rebeliune cu scopul înlăturării regelui. Procurorul care a administrat rechizitoriul a susținut că manifestația a fost semnul începerii revoluției bolșevice în România. Acesta și-a întemeiat acuzația pe un singur manifest pe care poliția l-ar fi descoperit în urma perchezițiilor efectuate la clubul socialiștilor bucureșteni. Din lipsă de probe, muncitorii arestați la 13 decembrie 1918 au fost achitați și eliberați în februarie 1919, în afara câtorva agitatori comuniști condamnați de curtea marțială. Printre cei arestați a fost și Ion Costache Frimu, fruntaș al Partidului Social Democrat, care a murit în închisoare în urma bătăilor primite. Cu toate că această revoltă s-a încheiat tragic, totuși nu a fost în zadar deoarece la 22 decembrie 1921 s-a semnat primul contract colectiv de muncă unitar, la nivel de ramură industrială, pe o durată de un an și jumătate. Acest contract reglementa condițiile de muncă, timpul de lucru, concediile, zilele de sărbătoare plătite, precum și plata orelor suplimentare, numărul ucenicilor și dreptul de a alege delegați care să se asigure de îndeplinirea clauzelor contractuale. În 1968, data de 13 decembrie a fost declarată prin hotărâre de guvern «Ziua tipografilor» în memoria victimelor incidentelor din urmă cu 100 de ani, pentru care a fost ridicat și un monument pe care s-a așezat o placă comemorativă".

Monumentul a fost demolat din păcate la sfârșitul secolului al XX-lea. Și tot din păcate, ultima comemorare a victimelor din 13 decembrie 1918 a avut loc în anul 1990.

Cu prilejul evenimentului organizat la Hotel Novotel, Uniunea Sindicatelor Tipografilor din România și Blocul Național Sindical au anunțat începerea demersurilor pe lângă Primăria Municipiului București și Consiliul General al Capitalei pentru reașezarea unui monument comemorativ care să cinstească jertfa tipografilor, urmând a fi amplasat în locul unde s-au petrecut incidentele tragice de acum un secol. 

 

 

" Pentru noi, cei care activăm în acest domeniu fascinant al tiparului, ziua de 13 decembrie – ziua tipografilor – este un prilej de bucurie deoarece sărbătorim faptul că aparținem acestei bresle", a declarat David Istvan, președintele Asociației Tipografilor "Transilvania" și al nou înființatei FIGPA – Federația din Industria Grafică, a Producției Publicitare și Ambalajelor. " Personal am intrat după Revoluție în breasla tipografilor și am preluat toate problemele care existau în acest domeniu. Am constatat cu aproximativ 10 ani în urmă că cel mai mult ne lipsește învățământul superior poligrafic. Dacă facem astăzi o analiză, o să ne dăm seama că ne lipsesc și meseriașii. Din 1971 când a fost desființat învățământul superior poligrafic, nu s-au mai format generații noi de ingineri în domeniul nostru. Colegiul Tehnic Media din București a fost singurul care a continuat să instruiască personal calificat. ATT a întreprins nenumărate demersuri pentru a înființa și în alte licee din țară clase de pregătire profesională în tehnici poligrafice și a reînvia învățământul superior poligrafic. Rezultatul este înființarea în 2014 a masteratului de cercetare de tip complementar «Tehnologii și Sisteme Poligrafice» din cadrul facultății Ingineria și Managementul Sistemelor Tehnologice, Universitatea Politehnica București. Există și la Universitatea Politehnica din Timișoara un program de studii de masterat denumit «Tehnici poligrafice», disponibil în cadrul Facultății de Chimie Industrială și Ingineria Mediului. De asemenea, Universitatea din Cluj va demara începând cu toamna anului viitor masteratul tehnologiilor poligrafice sustenabile. Un alt rezultat remarcabil este înființarea primei clase de învățământ profesional dual la Bacău, anul acesta".

Cornel Bertea Hanganu de la Autoritatea Națională pentru Formare Profesională Inițială în Sistem Dual, invitat la evenimentul de comemorare a 100 de ani de la revolta muncitorilor din București, a adăugat: "Dezvoltarea învățământului poligrafic este răspunsul pe care cei din industrie îl au la criza de personal calificat. Putem crea împreună o strategie educațională pe toate palierele, începând de la școala profesională în sistem dual și continuând cu învățământul superior tipografic. Noua autoritate înființată vine în principal în sprijinul agenților economici. Cred că și sindicatul va juca un rol important în dezvoltarea acestui tip de învățământ, care este un model german cunoscut deja în România. Până în 1989, toate companiile de stat își pregăteau forța de muncă în școli specializate, în parteneriat cu ministerele de linie. În Germania, învățământul profesional dual are un parteneriat strategic important la nivelul sindicatelor. Alături de patronate, acestea stabilesc curricula și modul în care învățământul răspunde nevoii actuale a industriei."

În această notă optimistă le dorim și noi tipografilor să continue munca de răspândire a informației începută de Gutenberg și să rămână protectorii cuvintelor tipărite.

 

 

 

De Simona Cusă

Inapoi